IUBIREA VIEÅ¢II MELE

A fost de mult timp scris în stele
Să fii iubirea vieţii mele,
A fost scris ca tu să-mi fii soaţă,
Să fii iubirea mea pe viaţă.

Tu-mi eşti iubită, dar şi muză;
Cu-a ta sfială ce mă-amuză,
Cu strălucirea din priviri
Şi aerul ce îl respiri,

Cu frumuseţea ta divină
Şi graţia ta de regină,
Cu mersul tău ca de gazele,
Eşti fericirea vieţii mele.

Eu te slăvesc în vers şi cânt,
Căci tu-mi eşti Raiul pe Pământ,
Tu îmi eşti port când e furtună
Şi soare când e vreme bună.

Tu eÅŸti un dar misterios,
Cel mai de preţ, cel mai frumos,
Pe care Domnul mi l-a dat
Vreodată, mie, ca bărbat.

(GEORGE BUDOI, 23.01.1993;
Poezie.ro).