poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Țărâna cerului sub tălpile reci (poeme ale absurdului) ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-08-27 | | Simt că lumina se ascunde în învelișul ei care nu este întunericul sau tristele ierni fără de zăpezi, ca atunci când, stând la coadă la carne, ai mei se întorceau cu jumătate de pachet de unt și uneori cu brânză de Gauda, de la ajutoare. Iar uneori simt că inversul luminii, care nu e ideologia, ci cel care doarme în întuneric, mă chemă să-mi spună din nou că am luat un 5 la matematică. Pe o foaie scrisă cu cerneală mov zăcea ucis paradisul meu din cifre. Și drama nu era nota aceea, nici că am învățat să urăsc pedagogia rusă , ci faptul că un înger care mai trăia doar prin mine mă vedea serios pentru prima dată și nu știa cum să mă ajute să nu devin și eu genial. Altminteri rostul său, fericirea lui s-ar fi terminat acolo... Simt că lumina se ascunde în învelișul ei care nu este întunericul, ci ceea ce aduce în om înserarea.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate