|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ la ceai cu ted bundy
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-07-26 | | Uneori lumina se stinge nu pentru că pleacă, ci pentru că ochiul uită să caute. Și-atunci din întunericul dens ca o rană se înalță altfel de văzuri – cele ce văd cu sufletul cu arderea Vezi marea? Nu-i doar apă – e nemărginirea gândului tău când visează albastru Și farul – nu-i decât o clipire de zeiță deschizând pleoapele nopții. Dar adevărata sclipire se ascunde într-o femeie Nu ca într-un trup ca într-un templu Când intri – să o faci ca într-o rugăciune care te cheamă să mori un pic ca să renaști în fior Acolo sub fiecare umbră e o poartă spre alt univers Te-or atinge tăceri dulci colțuri de rai uitat Ȋn fiecare atingere vei fi chemat să te închini Nu păși grăbit căci dorul e un labirint cu pereți de catifea unde viermii grei ai fricii se preschimbă în fluturi Și când fluturii sunt în trupul ei dansează-n spirală până-n altar – Acolo unde jertfa e înghețată de moarte dar tresare la atingerea blândă a unei iubiri vii Atunci din miezul vostru fulgi de foc vor începe să ningă arzând cu răceala divină a unei clipe în care nu mai trebuie spus Nimic Doar simțit. închinat. iubit Revelație a Fiinţei
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate