poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Temeri sclifosite ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-06-17 | |
r.
tu ești celălalt dintre cei doi prinși și nu e seară, e ora două, norii au acoperit zidurile transparente oamenii fără degete aprind chibriturile și toate ard, oamenii în armani râd ca niște vânători în ținutul vânătorilor, unde din cer cad topoare și furci. dar nu eu — eu mă ridic și mă uit pe fereastră. eu sunt sălbăticiunea, eu și un animal fără picioare prin zăpadă și bice. mă văd în viscol cum vin încet și desfac pachetele. pun toate paharele în față, zăpada le umple încet. între kilometrul 99 și 100 am impresia că iubirea oamenilor este păgână iubirea dintre vânător și arma sa când peste toate ninge și drumul rămâne în spate la picioarele mele este lumea noastră în oglindă: ceasul primit în dar de Crăciun ar putea fi o sută de mii de inimi cumpărate. ar putea fi un milion, un miliard. aș putea fi eu și celălalt dintre cei prinși seara de viscol. deși nu e seară, e ora două. norii au acoperit zidurile transparente și peste ele ninge. au rămas oamenii fără degete încercând să aprindă chibriturile unul de la altul — și toate au ars. doar când mă uit în oglindă și o sută de mii de flyere zboară deasupra încăperii. // r. câteodata nu-mi rămâne decât acest sentiment de alienare. un singur cuvânt nu-i de ajuns. trebuie să rostesc: frică. să se vadă pe carnea mea liniile pornite din palmă. un amazon și brațele lui canceroase în care plutesc. trebuie să repet: oprește-te, frică. ca pe un safe word. oamenii mă strivesc pe strada aglomerată. cineva mă sugrumă. un cordon de piele moale și catifelată. ceilalți se uită la mine. încep să mă zbat. am mâini puternice, aspre. le țin întinse ca și cum ar căuta o îmbrățișare. nivelul de oxigen din sânge scade. sunt într-o pădure cu brazi uriași peste care ninge. sunt în mijlocul lor. în depărtare văd o cabană din bârne foarte groase. o ferestruică luminată de focul viu dintr-o sobă veche. mă târăsc prin zăpadă. aproape am ajuns. bat la ușă, dar nimeni nu îmi deschide. r. safe word. lupi negri și suri, superbi, în jurul meu.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate