poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Temeri sclifosite ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-06-16 | |
dimineața cade peste noi ca un halat alb cu căptușeală albastră. păsările cântă arcane, acoperindu-ne tăcerea. ne-am rămas doar nouă înșine. mă privești — ești atât de frumoasă. și tu — la fel. atât de frumos încât aș vrea să bem împreună apă dintr-o fântână.
totul va rămâne un vis, pentru că setea se consumă doar în tine; ți-ai rămas doar ție însuți, la fel ca toți ceilalți — și e suficient. nu te întrista; nu e vina nimănui. petrolul e peste tot în aer, se strânge în fiecare într-un cub din piept. se construiesc blocuri urâte și cineva ne obligă cu blândețe intermitentă să trăim în ele. azi-noapte, cineva bătea cu ciocanul în cer. chiar dacă n-am vrea, cineva a strivit corola de minuni a lumii deja. stelele au devenit planete, și noi cu ele — la fel de infertili, orbitând în singurătatea noastră.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate