Orizont peste care zugrăvindu-și un pod
Amăgirea se joacă-n privirile noastre
Florile soarelui ca o rugină îți rod
Marginea acestei panorame albastre.

Privește cum șesul domesticit în amurg
Petrece fără cuvinte a umbrelor turmă
Visătoare prin vaduri amintirile curg
O limbă roșcată le îndeamnă din urmă.

Iubire, împrumută-mi o foaie să scriu
Smulge-ți din aripi o picătură de lună
Ochiul tău galben cutremurând un sicriu
În care toate regretele mele se-adună.