azi sunt un vis în derivă
pe oceanele sângelui
o iluzie pe țărmul altei iluzii
o melancolie redusă la absurd

așezat la masa tăcerii
îmi beau umbra cu înghițituri mici
îmi spintec speranța cu un zâmbet amar
mă arunc într-o prăpastie de întrebări

care este rolul lui azi?
pentru cine această
rouă împietrită la gene?
pentru cine acest ecou
plângând pe umerii stâncii?
pentru cine acest pumn de cuvinte
care lovește în gol?
pentru cine acest ceasornic stricat?
pentru cine această memorie efemeră?
pentru cine aceste păsări înecate-n cerneală?

azi este azi
un ciob de oglindă în care tronează mâhnirea

îmi scutur inima de rugină
îmi adun firimiturile de pe masa tăcerii
privesc neantul în ochi și neantul clipește

vezi? te-ai dat de gol
DUMNEZEULE