privește atent un copac în amurg,
a zis un poet, ca recomandare

și pe urmă ia-te și du-te, nebun,
dar când dai să te-ntorci
matol la chindie,
legănat pe popice ca un lebădoi,
(se exclude miasma ce din spate adie)
azvârle-ți privirea glumeață din nou

și nu o să fie nicio schimbare.
– ba, ca să zic că-mi pare că-s doi.
– ete na. ți se pare.