|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ Normalitate incertă
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-04-18 | |
în seara asta cît de puțin am murit, spunea vallejo
fără să știe că eu sunt abandonat de mîinile tale și asta e o moarte prelungă am o sacoșă pe care scrie în interior am tot ce vreau și îmi bag inima în ea, capul și telefonul viscerele, un cactus pe care vreau să-l învăț uitarea nici o minune, uite cît de puțin am trăit dacă și moartea e atît de mică, de parcă am plantat tăcere ca să culeg tăcere între două țipete te iubesc, spun asta ca un adult care cumpără un pachet de țigări, o cafea și o sticlă de vin nu pun întrebări stupide gen unde s-a dus flacăra lumînării cînd sufli în ea sau de ce ai băgat degetul în tort dacă lumea poate fi înconjurată cu armăsarii din letea sau pur-sînge arab, nu întreb de ce iubirea ține ca fluturii de o zi și în rest e ecou ca sclipirea într-un bec ecologic am tot ce-mi trebuie în interior, îmi foșnește o pungă tu desenezi o spînzărătoare și eu poate nu știu să spun te iubesc pe muzica lui mahler, dar nimic nu-mi poate spînzura inima, cum o fac ochii tăi încolăciți ca o caracatiță pe un dinte pierdut în seara asta cît de puțin am murit și cîtă viață a rămas de murit, am ate iubescles, nu contează
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate