nu e atât de greu sa fii blând
să împarți zahăr candel furnicilor
să cuprinzi strâns la piept
femeile care descântau ceaiul,
puneau sare călduță
în dreptul durerii

poți să dai binețe lăcustelor
să alegi sa fii generos
să împarți pâine
acolo unde grâul crește numai
în mințile celor flămânzi

este ca și când
in sfârșit, ai vedea
că ceea ce contează
poate crea viață
ca un incubator de prunci
nenăscuți la timpul potrivit

astăzi oamenii sunt cu toții uscați
precum frunzele toamna
și doar din când în când
câteva zvâcniri luminoase
curg într-o tăcere
absolut anonimă.