Tu, numai tu - umbra unui gând aprins în el însuși,
prăbușit în cercuri concentrice recent înviate.
Tu - răsăritul culorii sonore fără nume ce dansează tăcută
într-o oglindă de ape de izvor reflectând chipul tău
care prin vibrațiile lui sparge cerul -
pietrele timpului îți cunosc iradierile aurei tale
și văzându-le, se topesc, căutând atingerea ta trecătoare.
Tu, numai tu - ecou viu al infinitului din trecut;
Tu, numai tu, umbra luminoasă
a unui gând aprins de răsăritul culorii fără nume
Din amprentele calde ale absenței tale
crește arborele dorului cu frunze șoptitoare,
în timp ce o ploaie de lumină sculptează cărările spre tine,
clipele se-nclină supuse în fața înfloririlor tale,
cuvintele nerostite se înșiră-n brățări de șoapte,
căci Tu, numai tu ești o candoare și un altar tăcut al eternității
aflate totdeauna acolo unde vântul își pierde răsuflarea,
în labirintul aureolelor crepusculare fără de hotare.
Șoaptele tale modelează în mine contururi fără sfârșit:
un puls cosmic se încheagă-n ecoul inimilor noastre...
Tu, numai tu - stea căzătoare-n visul meu !
Pe scena haosului din jur, tu ești ordinea liniștitoare, ascunsă;
ești reflexia necunoscută din apele uitării.
Fiecare atom din univers îți șoptește numele,
fiecare floare se pleacă cu toate parfumurile în prezența ta.
Toate rădăcinile timpului cresc în direcția ta,
căci Tu, numai tu - rămâi armonie în oceanul haosului infinit -
înainte de început dar și după sfârșit...
Tu arzi și clocotești pentru mine ca un paradox viu, inefabil,
rămânând același univers neînțeles de dorințe în inima neantului,
Granițele realității se topesc și renasc doar în prezența ta...
Tu, numai tu ai reușit să devii esența nemărginirilor întrupate:
Tu, numai Tu, stăpâna inimii mele!

Glen Ellyn, USA - 22 martie 2025