cum aș îneca silabele în gura ta mincinoasă
cu toate păcatele tale nume cu nume
cu momentele gri îngrămădite în fereastră
într-o instabilă poveste spre nicăieri
statistici și ore de zgomot și vânt
minute fără mâini și clipe fără orizont

mi-au rămas scurte amintirile
șovăind ca mieii învățând să meargă prin zăpadă
ce caut goală la ceasul întâlnirii cu ele
încă nu am învățat să aștept
să mă zidesc în lucruri ca ele să dăinuie

sărbătoresc locul
în care dormeam cândva împreună
cu pielea tulburată și un oftat în fiecare mână