poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-02-21 | |
poate cumva a lipsă
sau ca după o vreme în care lumea pune masa și nu începe fără tine, stau așa, cu o rugăciune ca foamea în gît, dar tu, parcă ai mîndrie ca moartea și nu mai treci pe acasă îmi miroase părul ca al unei femei care așteaptă să curgă mai întîi apa și apoi să plîngă dacă ai strînge apa de pe jos ai aduna o mie de chipuri într-o pungă îmi crește părul ca scrumul de țigară uitată-n scrumieră uneori mai uit și de mine fac patru ouă ochiuri, de parcă ai fi lîngă mine îmi miroase părul ca un fir de iarbă strivit în picioare îmi miroase părul ca o vorbă lipsă ca părul lui tataie, intrat în eclipsă, îmi miroase părul ca un sac de umbre pe care le-ai adunat, dar nu le-ai putut ascunde îmi miroase părul și a leșie și a leșin singur la marginea nopții, sorbind din stele venin că le-ai aliniat tu, cum ți-e ție mai bine și nu mai pot dormi noaptea că păru-mi miroase a tine îmi miroase părul a scorburi în care-au dormit dumnezei cu mințile goale căutam priviri de atei să mi se confirme că nu există iubire, nu există femei că părul nu-mi miroase a tine, ci a greieri sau a zăpadă să-mi miroase părul a mama, sau a ochi triști, aruncați pe stradă să-mi miroase părul a vid, dar nu a despărțire să-mi miroase părul ca umbra ta sculptată în cadă să văd artificii triste, cum ai izbucni dintr-o dată în plîns să-mi miroase părul ca atunci cînd mă țineai în brațe, strîns cînd ziceai că îmi miroase părul ca unui copil apoi dansai pe muzică scobită-n vinil cînd îmi miroasea părul a șoapte și a cămașa ta de noapte cînd îmi mirosea părul a întuneric și ne iubeam ca socrate cu adevărul acum ce mai e, nu mai e, dăm mai încet apa la duș poate și mai încet muzica ne cade părul.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate