Că-i destin sau întâmplare
Iaca, dintr-un boț de humă
Și din dragoste de mumă
Te ridici cumva sub soare


În spate c-un ghiozdănel
Dai să urci pe o cărare
Pleci în lumea asta mare
Mai zorit, mai cătinel


Te trezești că ții de mână
Lângă tine o nevastă
Fericire sau năpastă
Din ce-o fi, ce-o să rămână?


Dar cu țipete, zglobii
Și cu fețe fericite
Apăruți pe negândite
Te cuprind câțiva copii


Cu viteze infernale
Cotidiene osteneli
Îți îneacă-n socoteli
Orice pauze hibernale


Și rămâi în sala goală.
Știu, ai numai un bilet
Poate urme de regret
Aripi năclăite-n smoală


Resemnat, privești pâslarii.
Poți să uiți de Honolulu
Sau de vreo prințesă Zulu
Din deșertul Kalahari


Aburiți mi-s ochelarii.
Gârbov, cu dureri de spate
Și o straiță de păcate
Plec în alt fel de safari


Chiar de n-am făcut-o lată
Păsuiește-mi, Doamne, vârsta,
Și mai lasă-mi clipa asta
Să-mi văd filmul... înc-o dată!


[Poietul Gării de Vest,
Visuri de la capătul liniilor
Ianuarie 2025]