poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Prevăzând apusul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-01-28 | |
luna-i-nțetoșată;
aidoma unor diafane egrete, norii-s răsfirați pritre ramuri. o velință de frunze uscate acoperă veranda. prin aburul cafelei cu vată de zahăr, cățiva stropi de ploaie strălucesc în întuneric. în curând, șarpele de lemn va ieși din adâncul sihăstriei; zilele vor fi mai bune? noptile, mai aspre? șobolanul cenușiu a găsit, pe capacul putinii, o bucată de cașcaval. iarna s-a furișat printre semne kanji; copaci desfrunziți, cochilii goale și tristeți nemângâiate sunt zugrăviți cu tuș negru pe-o foaie albă. din ochiul deschis, țâșnește un corb- interfața dintre lumea biologică și cea digitală. pagini-din dosarele revoluției, ale mineriadei, ale trădătorilor de țară, sunt duse-ntr-un pustiu al uitării. adormită-i simțirea judecătorilor; răufăcătorii râd pe sub mustață. în dansul frenetic al creației și al distrugerii, schiva gata-i să zdrobeasă demonii. clipe aspre de ianuarie- sub crăpăturile-nsângerate ale ispitelor, întorc barca solară spre oceanul de stele; pasărea-nfrigurată ciugulind câteva poame arămii strălucitoare, dispare într-o suflare caldă a comosului. aici sunt eu, la masa de scris, descojind carcasa emoțiilor. acolo ești tu , privind pe fereastră trecerea dimineților… nu există distanțe sau opreliști între noi. întinde mâna, drag prieten, să simți cum îmi bate inima! * și-n acest timp al trecerii spre o nouă epocă de aur, lumini aurii acoperă-naltele ziduri. sunetele, într-o avalanșă de țipete, par desprinse din mitra în formă de pește a gardianului- cel scos din ape are brațele ridicate. soarele se-ntunecă la față; făclii ard printre semețe obeliscuri; frumoasa semiramis, regina cerului, se-nchină-n fața orgoliosului sol invictus. incantații la porțile cetății, în timp ce pasărea phoenix renaște din cenușă. cioburi dintr-un viitor ofilit interferează prezentul: oannes, zeul dragon aliniază planetele; înalta curte e sălașul șacalilor și struților; peste tot, numai zâmbete false: cu dulceață se atrofiază sentimentul național. paznicii matricei deschid porțile webului. * reci linii orizontale țintesc paradisul utopic de mâine. sunetul agresiv al unei trompete colorează cu galben o durere. concertul pentru orgă si orchestră deschide cerurile inimii. fierbinți linii verticale stabilesc o comunicare directă cu oamenii. mesaje-n pictograme, în larve, batracieni, ori meduze…. versuri- transcrise într-un metalimbaj kandinskian, deschid partaluri spre tainele universului spiritual, oferind un ospăț pe cinste sufletului.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate