poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 105 .



Magique intermediar, și în continuare...
poezie [ ]
un fel de ”jurnal” țesut și pe interiorul poemului

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [poema ]

2025-01-13  |     | 



Spuneți-mi
Mi-am recuperat cu bine ghetuțele bej
Mi-a spus mama că la magazin se găsesc ființe, în loc de smântână
Din părul tău mai curge smântână, ești tot alb și ești un laș, părul tău încâlcit
Mă atinge
Frumoase sunt căile doamnelor, chipul meu radia mai mereu ca un Mall alb
Pantaloni de blugi sau pantaloni negri, cu dungă, peste picioarele bej
Ghetele perfecte,
Străpunse de farduri, din care am ieșit cu nasul pe-afară
Încerc să am grijă de mine
Da, mamă, isprăvile vieții le face o femeie, ea singură, o femeie este un bărbat
Care știe de toate, dar ce parfum folosești, nu am nevoie de nimeni
Se plimbă Piticul... Laura nu poate, ea este numai un copil
Cine a avut ceva cu Laura Palmer și unde este piticul, perdeaua cea roșie de mătase
Care foșnește...
Am râs, fusese parcă o glumă nereușită, apoi m-am desprins de ea...
Am pornit-o, ușor, prin ploaia cu picături scurte mi-am schimbat, în tonuri, culoarea părului
Îți stă bine în blond, ești numai un înger blond plictisit
Lacrimi nu mai ai, pentru tonomatul acesta care se reîntoarce, în van și ratat
Unde îți sunt lacrimile, le-ai dosit,
Ce ai făcut, îmi place tot părul tău și șuvițele acestea arămii, sunt ca o bucățică de cozonac viu
Îmi țin speranțele, în sân,
Învățătoareo, ești făcută din os,
Sau, mai bine, pescuiește-mă, la vedere, căci nu îmi trebuie, astăzi, bucata de fier
În casă, strălucesc gardurile tatei, de fier.
Iar luna se ridică exact la mijlocul cerului, luna este o casă golită.
Mamă,
Ai grijă de tine... O femeie frumoasă stă numai pe picioarele ei
Mă clatin,
Mă păzește, iar eu din mine mă fac cort de viață care nu mai vorbește
Ci are de grijă de sine, îmi marea transformare.
Ce transformare amară,
În ogradă, nu se vinde nu se cumpără, poate chiar câinele meu se reîntoarce
Cumpără-ți două flacoane de ulei pentru păr, iar eu o să îți dau scorțișoară și lapte
Ești, și tu, o statuie, așa cum sunt eu,
Pentru că știi cum se ține o casă,
Pe timpul nopții,
O lumină rămâne aprinsă, pentru ziua de fier, cea de mâine
Și pentru ziua cea mai obișnuită, taică-tău îți amestecă fierul cu lapte
Să bei...
Pe ghete, zâmbesc, dar scrie o literă brawniană exact numai pentru indiferență
”Tata nu te lasă, în locuințe”, un alfa ciudat, bombat,
Îmi schimb singură luminile timberwolf
Pergamentele și viețile sunt bune numai dacă sunt noi, altfel nu...

*

De unde ai venit, de la sat,
Am învățat cum se fierb toate oalele
Teracota este foarte curată,
Laptele dă pe afară și miroase a cozonaci copți,
Pisicile zac,
Respir, sunt o fată nouă și foarte curată, pentru că nu m-ai atins
Ai cârpit și ai cusut și perdelele, apoi ai dat prea repede un semn de plecare...
Îmi pare că de pe teracotă a căzut o pisică,
Cine e?
Eu sunt?
Mă schimb? Dar, merg înainte, mă străduiesc să dezvelesc portretele femeii și sunt latențele
Ca un fel de Iris, care se urcă pe munți și apoi recoboară
Miros, de pisică începătoare, care abia simte și se umple din nou, de fum...
Du-te naibii, nu vreau să mă chemi, cine ești,
Îmi mângâi galbenul părului și părul e moale numai că l-ai atins dumneata,
Este prea cald, la tine, în casă, iar eu am doi kilometri de parcurs, atât merge, pe zi, o lată îndepărtare și pisicile merg
Ține, din prea lata mătase, urmărește, poate, și drumurile de fier,
Căci tata are în păr fier amestecat cu dragoste,
Am munți și indiferență și munca îmi produce un fel de extaz foarte individual
Munca este totul, buturuga pe care stau
Așteptându-te...
Aceasta să îmi fie odihnirea.
Sunt blondă, numai blondă, și îmi stă bine cu părul lung, răspunzător pentru tine
Sunt nouă?
Mă afund în această tinerețe, o beau
Sunt blondă. Sunt blondă, spadele mele îmi răspund de pecetea încrezută
Sunt un suflet de apă, zic, lăsați-mă în pace
Spune-mi, frumusețea mea te doare, ci doar se răscumpără cu un plânset mut de apă neîndurătoare
Uită-mă, acolo, în unt, îți dau, cu el, peste spate
Indiferența este un fel de armură, mi-am luat ulei pentru păr
Untul este al tău
În scăldătoare, mi-am uns trupul, șarpele este în spatele caloriferului, cineva îl scoate cu o mătură
O femeie de la curățenie, dar în scăldătoare este multă liniște,
Nu ai mai văzut șerpi, se uită la tine!
Un câine mă cheamă din iarbă, e mic, negru, are urdori verzi
Și îmi cere să îl salvez
Eu salvez totul
Cu mila aceasta îmi pătez toate hainele de la Mall, de la Mall, dar mai ales pe tine
Singuraticul meu...

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!