dă-mi cheia de la
viață
să descui soarele
să zburde peste
gândurile mele
sumbre și reci ca
niște temnițe
nu te închide în
tine
spunea cineva
închide-te în viitor
ca într-o inimă
în care pulsează visuri
pune-ți tâmpla peste nori
și ascultă murmurul
stelelor
care-și dezbracă lumina
ca pe un veșmânt
singurătatea mușcă
mâinile nopții care
o hrănesc
ascult tăcerea și-mi
încropesc din firele
clipelor o cârpă
pe care o arunc peste
goliciunea inimii.