poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-12-14 | |
Ne-am luat de mână ca doi abia îndrăgostiţi,
nu curgeau frunze sub soarele ca iedul cenuşiu, măsuram pasul până la Eminescu-ziaristul, la Timpul, căci nici poezie nu era, nici vis nu prea, eram doar tu şi eu, două monumente suspecte de cuib, întocmai turturelelor din spatele aerului condiţionat; s-a-ntâmplat să-mi pari primăvara ce va să vie în zodia lui Nichita beat pe calea lungă a Cişmigiului, cu eşarfa aia care te făcea mai frumoasă decât visam, cu ochii ăia de ciută zăpăcită, neînţeles de dulce, s-a-ntâmplat să-mi pari sobră ca pompele funebre când îmi îngropai fiecare vorbă frumoasă; c-o gură de rachiu ai aplecat copacii de mi-au ascultat tălpile, mântuit m-am simţit pe banca crescândă din copac, din cuplul străin şi înaripat care-a trecut pe lângă noi; şi era aşa, ca un vârtej inexplicabil poetic, mă simţeam ca un om aparţinând fără să spun, să fac, fără să datorez, să gândesc, să scriu; e şi asta ceva totuşi – să te poţi lăsa pe mâna cuiva care te iubeşte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate