dacă inima mea ar putea să ascundă,
doliul, tristețea și amărăciunea,
ar trăi liniștită-n fiecare secundă
și multe bucurii ar crea rugăciunea.

nu îi pot pune singurătății stop,
dar îmi aștept în vis soțul iubit,
să-l revăd după moarte e al meu scop,
spre el se îndreaptă dorul grăbit.

angelice lumini îmi alină privirea,
vreau să las în urmă sinistrul pustiu,
în baie de lacrimi îmi scald iubirea,
de ce-i urât și dureros nu vreau să știu.

mai este timp să îmi surâdă viața,
să simt soarele că îmi mângâie fața.