sunt singură în această iarnă cu picioarele amputate.


dependențele noastre s-au accentuat.
elementele rare ne apar în vise.


argon, xenon, neon, heliu.


am nevoie de sânge curat pur.
să privesc din nou pădurile de brazi
cum își apleacă vârfurile în jos în bătaia vântului solar.


las cutterul din mână să cadă pe parchet.


sunt singură în această iarnă cu mâinile amputate.
nu mă pot mișca.


în basmele triste ale lui andersen începe să ningă.


mă cheamă J. am nevoie de flori roșii înghețate
pe care să mi le prind în păr.


în curând mă vor duce în sicriul lucios înspre
o pădure frumoasă să mă conserv.


mă numesc J. privesc seara cum oamenii ies din aziluri
iar unii din morminte.


de aici de la fereastra mea
văd cadrele de mers de care se sprijină
oamenii bolnavi și bătrâni.


îmi spun:
nimic nu se târâie mai hidos obedient înverșunat
decât aceste trupuri lipsite aproape lipsite de sânge
ce se agață de viață.


mă numesc J. e iarnă.


am uitat că sunt fetița cu chibrituri.
am uitat.


ca și bătrânii aceia nu vreau decât să-mi
fie bine și cald. copiii să vină la mine de Crăciun.
să mâncăm sarmale un pic crude și pâine caldă.
să bem Coca-Cola, sticle cu apă minerală
din vitrine frigorifice strălucitoare, să ascultăm ederlezi.


ninsoarea să nu se oprească.


copiii să mă împingă dintr-odată cu scaunul cu rotile într-un hău.
repede, cât mai repede, încât să zâmbesc fericită.


copiii să se bată apoi cu bulgări de zăpadă.
oamenii să mă privească.


mă numesc J.
vreau să-mi învie mama.
vreau să-mi învie tatăl.


vreau s-o văd pe sora mea cum se ridică din mormânt.
numai oase. să-mi cânte un colind cu vocea ei gravă.


dependențele mele s-au accentuat.
am nevoie de dragoste.


aștept. strâng cutterul puternic în palme,
apoi îl las să cadă pe parchet.
dau drumul ușor la palme.


spun o rugăciune.


în slow motion sângele roșu spre negru
împreună cu lama ajung
ambele în același timp pe podea.


e ca într-o cameră de vid.
un fulg de pasăre și o bilă de plumb
se deplasează către pământ cu aceeași viteză.


totul e fără aer. viața a rămas la fel.
tiranică și frumoasă.