poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-08-12 | |
O lumânare din lut se naște, ca o statuie,
iar umbrele de-abia se zăresc de parcă sculptorul ar fi vrut să se joace cu ea după ce a terminat-o, în speranța că nu fie uitat, și că poate stoarce de pe chipul ei mici detalii, gămălii, chițibușuri neînsemnate pe care doar un copil le vede, și aproape că a făcut-o, aproape că s-a lăsat cât se poate s-a lăsat slobod ca un vultur pe turnul tăcerii, un vultur care știe promisiunile aerului, Cunoaște bine toate procedurile, să facă acest transfer sanguin, trebuie să ardă lutul în cuptor, să-și lase suflarea să se moaie în flăcări, să-l mângâi de parcă ar folosi mâinile altei lumi, ochi născuți din ape, îl arde astfel încât fața să-i rămână unită, măcar cum a fost la început, să pară că ascultă cu mare atenție acea voce a vidului, dar dacă acolo cuptoare nu se mai fac, și nu se mai găsesc nici paie, nici tabere care urcă la cer?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate