adânciți în Turnul Babel
prietenii prafului și-ai fumului
cred că au găsit calea ieșirii din noapte,
aproape că au trecut de vârful norilor,
aproape că au ajuns la cer

cârtițe invidioase le-aud zbaterea,
simt așezarea harnică a cărămizilor
în mușuroiul cel mare,
colos crescut
din slavă deșartă

în trecerea lor cocorii șoptesc:
nebunilor,
cerul nu poate fi stăpânit de mândrie.
înțeleptul răspunde:
păzește-ți inima
mai mult decât orice,
căci din ea ies
izvoarele vieții.