poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-04-22 | |
Mi-aș dori să plouă până când tot universul ar fi inundat!
Să nu mai existe pași, aripi sau târșâiri cu care ființa Să-și umble prin sine căutând un alt sine îndepărtat. Să plouă până atunci când păduri din vârfuri de munți Și stele din cer rostogolindu-i-se să îl umple cu Lumini și vederi siderale de explozii solare. Să plouă în ritmul bătăilor din inima mea Vibrând ca un mine rostuit pe cale! Să plouă până ce căutări vor fi inundate cu flăcări În al căror miez se frământă, ca în sâmburi de fluturi, Împodobite, împerecheate apusuri și largi răsărituri. Crisalide vâslind în gol după esențe de nuduri. Inima îmi este fântâna de unde ființa îmi bea Întunericul ce o alcătuiește din stropii luminii Cu nesfârșiri de raze mereu împodobind-o. Aripa ei, asemenea acelora întinse în albul vâscos, Regală, ca stropii de ploaie, zvâcnește lovind-o.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate