Îmi reazem văz de braţe de tulipă
Şi în corola ei aduc albine
Ca frumuseţea cu nectar să-mbine
Când soarele din ost se înfiripă.

Grădina e tezaur de rubine
Şi Dumnezezeu coboară-n ele-n clipă
Răniţi de sacru demonii tot ţipă
Şi floarea drumul ei cel drept şi-l ţine.

Spre astrul zilei deschizând petală
E multă veselire în lalea
Privind-o-i haz şi-n sfera mea mintală.

Şi cugetu-mi de dânsa se umplea
Spre-al îmbrăca în straiele de gală
A îi aduce veci în sorţii stea.