Despre ce să vorbim?

Despre eroi din povești
Ce mor în mod sublim?
Despre ceea ce iubim
Fără să știm cât și cum?
Ori despre ceea devenim
Când nu ar trebui să fim?

Mi-amintesc cum cântam
Ascuns între trunchiuri tăiate
Ale unor copaci îngrămădite
În curtea unor vecini.

Mă simțeam pasăre care,
Pe sub scoarța abisului lor,
Ca un vierme roz se sătura
Dăruind trup gândului din care
Creștea ingurgitând ca mirarea
Acelora care ar asculta-o
Imaginată cânt tuturor.

Despre ce să mai vorbim
M-am întrebat și am plecat.

În urmă au rămas tuneluri
Prin care alte cânturi,
Ca un soare în zare,
Își căutau cerul unde
Să-și risipească privirea
Îndepărtată din îndepărtarea
În care se visau îmbumbând.