poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-03-13 | |
Privirea ta mi-e firul Ariadnei,
Privirea ta mi-e lira lui Orfeu Căci mort fiind, precum Euridice, Captiv în labirint, precum Tezeu, Privirea ta parcă-mi mai dă o șansă Să-înfrunt în ochi lumina, iar și iar, Hipnotizat, să îmi revin din transă Eu cel ce sunt și nu un avatar. Te rog, nu mă privi, îți stau în urmă, Vreau din infern afară să pășesc În lumea-n care spiritul de turmă Mă face să-mi cer scuze că trăiesc! Privirea ta mi-e-n catacombe torță, M-ascund de zorii unui ev sordid Din ochii tăi eu mă hrănesc cu forță Să mă ridic și să rămân lucid. În evu-n care libertatea pare Sclavie dată cu un pic de glanț, Eu merg fără de lanțuri la picioare Privirea ta e singurul meu lanț. Privirea ta mi-e stâncă în furtună Absurdul nu mă smulge cu-al lui val, Și într-o lume de legat nebună, Ca om, m-ajută să rămân normal. Când sufletul mi-e ca frunzele toamnei Și când ce-ar trebui să simt, nu simt, Privirea ta mi-e firul Ariadnei Și reușesc să ies din labirint!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate