Cu aur în gură te-aștept, focuri mute
Bagajul tău mic nu-mi va frânge junelul
Se-mparte la lună curgând vișinelul
Să-mi fac iarăși trupuri, rănitei redute.

Din beznă, ridică paharul și chelul
Va sparge, în oase, de-s neguri făcute;
Dar plec, mai-nainte nu-mi da atribute
Pe unde e mărul? din Eve, e Mielul.

Minciunii furate, pelin de gutuie
Pământul va merge frumos, rămâi
Să strângi într-o plasă blestemul de cuie.

De ce, încă, neaua să-mi stea în călcâi
Serbări răsturnate, dar dragoste nu e
Când tot ce subzistă se-împarte, dintâi.



(Cu gândul, azi, primăvară, la ierni, la zăpezi, Crăciun și la ploi)