poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-02-03 | |
Pe oasele mele rãzvrãtite de-atâta cenuşiu,
creşte o pãdure ca o cetate. Teamã nu-mi mai e nici de împãtimire, nici de necunoscut, nici de ochi hulpavi ce mã pândesc din umbrã, nici de scrumul alchimic al fulgerelor, pentru cã sub tãlpile mele curge luna ca un izvor care înmugureşte din tãcerea sãpatã adânc în mine. Sufletul meu, camuflat în duhul verde al pãdurii, creioneazã aripi şi decupeazã cruci pentru viitoare şi posibile rãstigniri. Mai am nevoie de o grefã de luminã pentru cetatea mea şi numai tu, iubire, tu, poezia mea, mi-o poţi trimite din depãrtarea ta, din geana ta albastrã sub care se odihneşte, dintotdeauna, soarele.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate