Mîine Anul se-noiește
Plugușorul se pornește
Brazde trage pe coline
De-ale coastelor alpine...

Bona sera la obloni
Don padrino y coconi!!!..
Di ajiutoari... – bodaprosti!!!
– Ni simțim ca în povesti.

Jioacă gîtu-n zorzonelli,
trag în jiug pintru lovelli
Pantalion di la Armani,
curăluși di la Giovanni...
Freza ca la Boticelli
Sampurei di Zarjavelli...

Cu nevastă gospodină
Ca bujoru di grădină...
Doi ficiori di milioani
Fată di la avioani,,,
Nepoțel cu tot ce-i place
Doi Buldogi la patru ace...
Șapte mâțe pe divanuri
fără pofte de mezeluri...
Cotofei cu pălărie
Dă-n viraj de curtenie,
chiar și fără fudulii
are-n cap numai prostii...

Ia mai strigați Măăăi!!!...
cei de peste munți și căi,
(care așteaptă zurgălăi)
că pornit-am peste Voi.
Să declam o urătură
din al vremii haz ruptură
– fie chiar și o minciună
cu dulceață de lacună.

Mai îndemnați Măăăăi !!!..


Într-o joie, la chindii,
se trezi Cucu Ilii.
Se uită în geam ca-n ceață,
cum hulub călca o rață...
Si-i veni subit gândirea,
si în valuri amintirea…

Seara Sfântului Vasile,
fără sunături simile,
în amurg se furișa,
așteptări nu zămislea...

Frecându-se Ilii la ochi,
să nu dea cu opinca-n grochi,
Se avântă la bar la Mănăilă,
să ”toarne-n bac ceva benzină”,
apoi să plece la arat
cu taurul deja înjugat.

Lunca Mare, frunză n-are,
Lunca Mică, frunza-i pică,
sai voinice și o ridică
cu huchiumu’ di măligă...

La Ileana-n magazin,
ce era în drum deplin,
Ilieș cu ai săi plugari
au cinstit gustând suhari
și cârnați de fonțonari.

La Maria la bufet
au intrat doar din respect.
Au servit câte-un sutar,
caberne – câte-un pahar,
ca zacuscă – telemea.
să florească Datina.

Si au pornit la Lunca Mare,
coborând grămadă-n vale::
carul, boul, robii gliei
– melomani ai ciocârliei.

Lângă bar la Valodică
stopă carul o surcică
recitând o demnă șoaptă,
ce stârnea și focu-n șatră:::
”Hai să mai intrați o dată,
să luați pe frig la luncă
șip, canistră, căni, zacuscă...

Valodică, in curaj,
stimulat de anturaj,
turna din inimă, de pleașcă,
negoțul să nu-i vestejească...

Lunca Mare frunză n-are,
nu-s căruțe pe ogoare...
Valodică-n a lui toane
varsă zaibăr în pahare,
apoi vrea o hăitură
fără pai de jurătură…
Badea Ilii, incruntat,
asupra vrutei concentrat,
doar un minut în sinea sa muți,
apoi, cu patos de poet, porni:::

Ahoo, Crășiun șî Anu Nou!!!
Am ajiuns ș-aiși cu greu
cu o foami ca di zmeu,
să pocnesc o urătură,
poate mânc șeva friptură.
Țin tălanca strâns de toartă,
Bat în jeamuri ca odată,
sar pârlazuri laolaltă...
lumea fulecă incuiată...

Iarna-i scurtă, glod un are,
nici troiene nu-s în cale...
Foaie verde ș-o sipică,
mâța știe că-i pisică,
puiu-nvață pe găină
să bea apă din fântână.
Haina statului o poartă
domnișori cu mintea coaptă,
patrioți cu fruntea lată...
și ”haiduci” de scheme-n ceată…

Ia strigați, mă frați-fîrtați,
de la sobe alungați!!!..
Hai și voi, timizi flăcăi,
cîrlănari la colonei,
zilieri de gospodari…
și slugari de scăunari!!!..

Pi pavaj la ”selsovet”
se nutrește marafet.
Vine altă sărbătoare,
Primăria suflu n-are …
Hore tot visează satu,
zăbovească măturatu…

La un cap di hat arat
patru djipuri au stopat…
”Că cari, că cari…
că cari-i mai tari…”
– cîrîie cioară, poate ghicește,
care mai lesne se fudulește

Lăudare cu alai
cine știe cîți ani ai,
șini oari ti hrănești,
într-ales ti cocolești???..

Indemnați și voi, copchii,
poate ajiunjim azi la glii…
Să trăsnim o brazdă lată
Păn-la curculeș în poartă…
Hăăăăăăiiiii……….. Hăi!
Cogrig, hulub… la puradei,
Sutar di lei și jin la hălhătăi!!!

Buna Seara la ferestre,
la Bărbați și la Neveste,
la puștani cu nasu’ roș
ca la creasta di cucoș,
la prințese bujorate,
în visări demult furate !!!..

Alungați din Voi năcazu.
Iar în loc să încapă hazu,
Că nu-i frate cu almazu
că la toamna care vine
va ofta hambaru-n grîne !!!..

Hăăăăăiiiii………………, Hăi !!!

MULȚI ANI,
PRIETINI, RUDE, BĂȘTINAȘI…
– AI DATINEI FIDELI URMAȘI !!!