- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Va veni toamna în curând peste întinderi moarte,
În mine clipe dulci se-aprind, dar tu îmi ești departe,
Se-aprinde dorul meu nestins de-o caldă-n veci iubire,
Peste amurguri de curând trecute-n amintire.

Și vânt viclean, pustiu și gol vuiește trist afară,
În mine totu-i cald, plăcut, căci văd frumoasa vară
ce ne-a legat parfumul ei de-a noastră fericire
Înveninându-mi sânge cald cu sevă de iubire.

Și iarna de-ar veni apoi peste-al meu suflet mare,
N-am să mă pierd și-am să privesc la tine-n depărtare,
Și-am să-ți ating din nou prin gând cu mâna a ta frunte,
Șoptindu-ți vorbe dulci și blânde ca florile de munte.