poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-12-15 | |
am harta spre tine tatuată pe corp. invincibila armada
a fost pînă la urmă trecută prin sabie și foc. nobilii pescăruși au ajuns corbi și mă unge întunericul ca o alifie de adormit tristețea. am simțit o lingură de zahăr în sînge și atunci am aflat că totul e atît de amar. cuvintele sunt ca gratiile unei închisori, dar nici păsările nu zboară printre ele. nici cerul, nici lumina. corpul meu e o subterană în care eu îmi modific mințile într-o boală autoimună și mă predau medicamentelor. aici nu mai răsare soarele. ca să simți, nu e nevoie să vezi. și de multe ori vederea înșală. iubirea e celălat corp al meu și prin venele ei trece durerea. stau și mă uit cu atenție sporită cum se așază praful pe mobilă. nici nu mă așteptam ca din tine să rămînă atîta praf. poate iubirea, poate eu. niciodată nu știi cine e de vină. a fost odată sentimentul că puteam muri. acum și moartea e dată cu ruj pe buze și minte. ce dracu nu mă transform ca în kafka, ce dracu nu am o pușcă de vînătoare sunt doar un om care visează și visele mele sunt toate moarte ca pisoii dintr-o pisică zdrobită de mașină. atît de mult te-am iubit că atunci cînd transpir șosetele mele miros a tine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate