|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Zvâcnire
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Nincu Mircea [mircea2005 ]
2023-12-10
| |
Ce este omul!
Sertare care se deschid
Ca treptele care așteaptă
În întinderea lor a fi urcate
Închipuindu-și că strigă: „Priviți-ne!
Suntem golul deschis care caută
Vederea ochilor să ne umple!”
Ce este omul!?...
E ceea ce crește din aceste priviri.
Cer alcătuit în golul unde scânteiază,
Din când în când, precum Învierea
În sine din coasta ferestrelor
Ce așteaptă. Niște sertare
Întinse în alte umbriri.
 |
|
|
|
