poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-11-15 | |
(scrisă în A.T.I. cu perfuzie de sânge și mască de oxigen)
Totul se desparte în două când te naști și totul pare o minune de fapt e propriul centru ce-l îmbraci cu gânduri emoții și fluturi din stomac Treptat timpul tras de soare te înspăimântă mâncarea apa câte un sărut întotdeauna te încântă dar când te uiti la tine atent nimic nu mai este atât de coerent și totul încă rămâne o minune Te lovesti de lucruri și zici au! sau nu și atunci scoți doar un oftat sunt zile când mărești pasul fizic sau doar în gând orice este posibil în minune Când închizi ochii nu faci diferența dintre afară și sine un zâmbet strâmb îți stă alături atât în durere cât și în dor Te uiți din nou la tine și nu te mai vezi o spaimă pitită te sugrumă ieși noaptea pe străzi și îți dorești o ploaie deasă să curgă din lună Și când tușești acasă sau la doctor copilăria este prima care iese copilul ce ai fost iți reamintește Băh! totul totul este o minune! Atunci tăcerea se strâmbă și ea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate