poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-10-24 | |
Central în golul din tăcere
E însuși centrul integral. Un fel de întâlnire plină Pe care cerul și pământul O adâncesc subliminal. Este lovirea în retină Cu sfori ce trag diseminate Din inimă bătăi de tină Pe care întinderea divină Le edifică prin suflare. O fugă nu de frică ci O fugă a ceea ce urmează Care în sine motivează Secunda să lovească iar. Ca o grenadă aruncată În golul din care explodează. Doară aci, în centrul plin, În care dorm toți căpcăunii, Lovită cu puteri de domn Între pereți din nou adorm Chemări care vor deveni Enormul gol dintr-un nimic Diform cu care ne aleargă Spre-a se centra în partea largă A cerului centrat în palmă. Frământături de umbre-n iarbă Întinse înspre orizont Din raza stelei ce răsare Spre a apune în uitare, Ca o răsură oarecare Purtată de un vânt-visare, Prin axul cerului enorm Înfiripat din fir de somn Lovesc în zid ca într-un tot Să îmi eliberez din glod Pământul care mă cuprinde Visând că zbor și cresc.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate