din asta vine frumusețea ta și durerea mea.
te lași goală uneori și din mine nu mai rămîne aproape nimic,
dar sunt în tine ca o stea în galaxia sa,
ca o planetă pe orbită.

și cu toate asta, deși am o bună acreție cu oamenii
cu tine nu merge, de parcă universul dintre noi s-a întins pînă la limite
și legea atracției universale nu are efect așa
că nu-mi rămîne decît să aștept

ca universul să se contracte să mă pot din nou apropia.
vom fi doar praf cosmic atunci dar cu siguranță vom forma o planetă
pe care va apărea viața și doi oameni care se vor iubi cu adevărat
în numele nostru.