poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-09-29 | |
am luat toate stelele la strung, le-am tăiat colțurile și acum arată ca niște becuri ecologice
desenate de rubens, au lumina goală de parcă nu mai e lumină ci o vibrație electrică a întunericului, ca broasca disecată care încă aprinde becul sau aburul cald dintr-o gogoașă care îți pudreasă nasul cu atomi de zahăr pudră totul cu intensitate, nu părăsirea sau separarea, eliberarea ca din ștreang cînd călăul e blînd și te mîngîie în timpul ultimei convulsii cînd nu te mai zbați și accepți iar cu ultima electricitate îi scrii în palmă cu degetul numele cînd se termină întrebările se termină și răspunsurile și dispare mirarea dar poate fi sexi ca iarba proaspăt cosită într-o pictură, oo, dar miroase frumos a despărțire, cînd ai sfîrcurile ca niște capete vidia, cînd pui stele ca vata pe băț înroșită de puțină durere curge din tine, poate te găsește cîndva cînd își vede fața în luciul apei și oricîtă ar lua în căușul palmei nu te poate scoate să își dea cu tine pe față
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate