Am smuls culori din curcubeie, și ghemuită-n asfințit,
Deși strigau îndurerate, le-am răsfirat și mărunțit.
Le-am depănat ca amintirea...și dintr-un ghem scânteietor,
Ți-am croșetat făcând risipă de vers de drag, mângâietor.

L-am pus pe note muzicale să evadeze înspre cer,
Să îl percepi peste hotare, să fii atent, atât îți cer!
Să-l recunoști și-n bezna sorții ce te-a lezat necruțător,
S-auzi cum plânge-n neputință, în fiece cuvânt, un dor.

Și dacă trece vânt șăgalnic și-mi ia o notă vag, falsând,
Să o adori așa stângace, căci în esență, fremătând,
Vibrează pururi pentru tine, și glăsuiește partituri
Doar pentru ochii tăi ca iarba, ce îi găsești doar în picturi.

Mă poartă dorul către tine, cusut de mine, nefiresc,
Și-n poală-mi duc iubirea-n versuri, să te-nvelesc, să te-ncălzesc...