Îmi pictez gândurile cu frică
pe o hârtie de bumbac, fără chenar
toate au culori ascunse , prinse în pastel
uscat,
ce e-n neregulă cu mine? întreb frica
designer de zâne cu normă întreagă-
de ce bărbații nu cresc niciodată
și traumele lor ascunse așezate pe canapea
folosesc inimile fără aparate de resuscitare,
aveți cunoștință...?
această mașină de exterminat
e oare oarbă și profitabilă-pot repeta
anul înzecit
iar tutunul meu nu se va termina odată
cu fierbintela cafelei pătrunsă de zaț
spre deliciul unei ghicitoare?
-artistul se află încă în atelierul de creație
vizibil mult mai emoționat decât elevii
la ora de desen manual-
printez și pun rame pe ruine dincolo de lumea noastră.