când am crezut
că s-a terminat
inima îmi repeta
să mă întorc
la tot ce am lăsat
un munte
mic infinit
din toate văile strânse
cu maci și liliac înflorit
o lumină
cea mai adâncă
a unei frunze murind
din prea puțin timp
o privire
peste clipele
rămase în umbră
ca o mișcare fără urme
o noapte
în fața visului
cu porțile închise
o iarnă
obosită să meargă
peste întinderea topită
căutam frumusețea
precum visul caută împlinirea
căutam himera
ce transcende realitatea