poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-07-11 | |
Trăim în umbre
pentru cei de ieri, trăim și în lumini pentru cei de azi, trăim în jurământul dat, păstrăm standardele zi de zi Nu deraierilor, de tot felul, din distragerea atenției noastre de la bunul mers al vieții de pe liniile ce ne-au fost date, nu ne este drumul în viață mândria, avem criteriile de mers cu noi cât mai înalte — itinerar spre creste — estetic, etic, devotați misiunii poetice dacă ne lăudăm cu vocația de sus, crucială, a operei Suntem fiecare dintre noi câte un mic far, ne stingem ca să ne aprindem în noaptea următoare să fim odihna pânzelor, busole vii, de meritate odihni portuare pentru navigatori, dar și mâini întinse pentru cei naufragiați Cuvântul de ordine îl știm, să-l ascultăm, să ne urmăm îngerul minții și pentru necunoscuții poeți Să căutăm urmele scrise ce le înseninează îmbucurător existența, vorba din artă, de mâine să ne luptăm prin gânduri bune, rugi, jertfe, întrebări, răspunsuri pentru creație să urmeze Marea Creație Suntem numai slugile scrisului, nu suntem vameșii inspirației oriunde, nimeni nu-i stăpân deplin pe cuvinte, versuri, strofe, poeme, i se împrumută, nimeni nu merită nici numele de poet, față de alții mai mult, deseori greșește să spună, opera noastră e viața nefalsificată, nu o viață cu altă durată, opera e o dramă, nu o comedie, opera-i bună, nu ne permitem s-o facem proastă decât dacă ne-am îmbăta, sinucigași literați C-un scriitor și rudele ce îl ignoră nu este de glumit, de stat de vorbă, el una spune odată, grăbit, amețit, alta face chiar a doua zi, scrisul de lumină de la început i se întunecă progresiv, are voie să taie, are voie să distrugă Cuvântul, poate să-l aprindă și pe îngerul izbăvirii cu răzgânditul său de la gândul ăl bun Brusc nu mai e om scriitorul ce a apucat să se creadă el genial, nu se face pe nicăieri "primăvara poeților" din genialitate se recită doar pe sine, se hrănește cu orgoliul artistic mereu Și puiul de șarpe, și puiul de porumbel zbiară în gaură, în cuib, se instalează iremediabil, agonic o secetă literară macabră din orice poet pretins genial
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate