Puțini împătimiți inițiați
ai Crăiesei Carpaților
știu că și Piatra Craiului are
un loc lângă Brâul de Mijloc
numit de nu știu când și nu știu cine
ca luat din filmele antice
"Termopile" cu marcaj
de pietre suprapuse
pe-o potecă ce-o ia abrupt printre stânci
până la un țanc de măreață belvedere

Am întâlnit floarea-de-colț mai sus
m-am oprit cu frate-miu s-o decretăm
simbol al stelelor ce vin pe pământ

Atâtea cântece de ape
privighetori făget și cetini
atâtea orhidee flori de nu-mă-uita
campanula pintenul-cocoșului
ultim soc înflorit
dar și cu boabe în formare la cota 1500
ferigi lungi
iarbă-grasă stocând apă ca brumelia
arbuști cu fructe verzi sau roșii

Huhurezul mare dădea
strigăt înfundat
uliu plecând din brădet la matinal vânat
mușchi și cu semințe
de diferite constelații verzi
brăduți miniaturali
crescuți pe bolovanii din pârâul
Valea Podurilor
urmă de căprioară și balegă de urs
totul fără marcaj turistic — doar
dungă roșie și-apoi la întoarcere un punct
ce înroșește bine câte-un ciot sau
câte-un conifer ca ochiul lui Shiva
fragii cei mai mari și aromați
priveliștea fotografiată spre Iezer-Păpușa
cu două pete albe de zăpezi
pe marele platou alpin

Ne venea s-o luăm și circular
pașii ne purtau fără să mai obosim
la 1850 m ne întrebam dacă soarele
nu face acolo un ocol aparte
deasupra Termopilelor
la Doi Colți
din dragoste prin nori diurnă
cu stelele și florile
în perpetuat îndemn
către eterna rezistență
a vieții vegetale minerale și-animale

Noi
cei doi frați
ne închinam smerit
unei naturi
cu îmbrățișări prea părintești
de eroi căzuți pe stânci
simțind reactivat prin vene
sângele nostru
de Leonida și Alexis Zorba
de la bunicul dinspre mamă Sachelaridi Telemac
dar și de la ceilalți bunici și străbunici români
fie țărani
fie ciobani