La rege şah, pionii nasc regină
Ci riga e străpuns de tot nebunul
Iar loc împărătesc cu tura-i unul
Şi sare calul sângelui rugină.

Aşa e-n viaţă, ne scria străbunul,
Cu zori de mat tot aşteptând să vină
Găsind muierii dracului pricină
Şi omului aflând de gând cătunul.

Pe tabla de a fi e doar o joacă,
Un exerciţiu-al veşnicului trai,
Doar un grăunte ce-n lăuntru seacă.

De frunză scalp în cuget îmi erai
Femeie, tu, a falusulu-mi teacă
Actori în teatrul firii, fără rai.