poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-05-03 | |
„Simțeam pe sub tălpi gâdilături scurte și mă întrebam:
Sunt diavoli sau viermi, ori rădăcini care caută apă? Ceea ce știam era numai sentimentul că prin acel adânc Cineva umblă când nimeni nimic de la nimeni n-așteaptă. Deși cerul se întinsese ca o perdea acoperind ferestre Și lăsa ici-colo stele să sclipească ca niște priviri, Simțeam că sunt singur și că nimeni nu-mi este Alături când sufăr și plâng și mă rog sub epitrahil. Diavolii plecaseră la sinodul îngerilor cu suflet de fier. Să ispitească vedeniile, eu le simțeam umbra sub tălpi. Luna aluneca peste pustiu ca peste marea din cer, Gânduri îmi cercetau nisipurile ca niște ciclopi.” Abia atunci se sprijini în piatra din capul unghiului Cu mâna stângă iar în dreapta cu tot universul I se părea cum pe sub pământ vin îngerii gândului Ca pe o cârpă veche să-l rupă și să îi sfâșie versul. Sfântul Antonie aștepta în pustiu ispita diavolilor, Chiar dacă știa că sunt spirite și fac ascultare de cer. De fiece dată când veneau să-l muncească tulburător Pe sub tălpi i se frământa ca nou pământul de ieri.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate