cum versul din urmă este cam șchiop
mai are și cuget de filantrop
și nu-i convine luat peste picior
ci periat tratat cu binișor

se-ntoarce voios într-un palimpsest
este un lucru pe care-l detest
dar versul din coadă pare să dea
îi zic să facă din mine ce vrea

atunci iese din rând soldățește
consoanele trag gloanțe orbește
mă dau răpusă și-nsângerată
într-o baltă de vers aruncată

însă îl vezi fum de poezie
din muza mea coboară în vrie
în antract versul își cere scuze
pentru niște virgule mofluze

i-am pus căciuli și-o cratimă lipsă
nu mai este în marea eclipsă
stă bine înfipt în panoplie
când trage grijă la scăfârlie