poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-02-25 | |
Inferior sunt de când mă știu,
n-ar fi trebuit să iubesc, poate Origen mi-ar fi arătat metoda aspră de pus capăt sexului, tribulațiilor de rănit sufletele, inimile femeilor puteau să fie intacte, fără a cunoaște vârf de la spada mea îndreptată dinspre trup și minte spre ele, aș fi putut să rămân culcat într-un ger năprasnic uitat pe la optișpe ani, să nu cunosc mângâierea și plânsul besmetic al mamei ce mă reaflasse, întors, aș fi putut să nu-mi fac un rost, aș fi putut să stau cu iluzia morții de unul singur în sat, aș fi putut să lungesc viața bunicii, mamei, iubitei dintâi, a unchiului meu, nea Sică, beat de durere c-o pierde pe-Elena strivită de-un stivuitor plin, aș fi putut să ajung savant, ori un alpinist, dar nu era drept să lungesc mult relația cu femeia pe care-o stricam, într-un fel inedit, că n-aveam prea multe și ea voia să am Inferior față de acest tip de femei ce se cred prea hard mă declar, nu pot să schimb nimic,viața nu-i doar pe vrute, îmi zicea tata, e și pe putute După acest slogan de la tata m-am luat eu de-am părăsit prima iubire, pe neuitata Ki Marea e locul acestui pământ ce n-a stat cum trebuie niciodată pe coapse, gambe ori tălpi, ci aproape cu totul fie în valuri unită, fie desprinsă de-un cer Marea ar lovi și acum stânci să iasă spume, să-mi ud hainele și bocancii Marea-n care înotam de la Modern, ocolind digurile către plăjile Tataia, Trei Papuci De înotat prea intens, kilometri întregi, chiar mă apucase într-o zi un cârcei, de mi se duceau picioarele tot în jos, dar mi-am pus în gând să înot calmat pe spate cu brațele Marea era și ringul partidelor de fotbal încinse pe nisip între puștani, tineri, oameni maturi, de unde plecam spre seară pe terenuri de licee și școli cu romul Aidin atât de bun ca dribleur, că l-ar fi driblat și pe dracu' în viață, păcat că avea picioare ușor curbate și scurte - un defect haios, de alerga precum cocostârcul Marea în care draga de Ki se scălda, însă prefera să stea pe cearșaf să citească o carte, apoi, din Siria când își uda pletele știa din prosopul mare să-și facă turban Marea în care ne-am fi iubit, dar aveam de parcurs spre acasă cele două rânduri de scări ce duceau mai întâi pe faleză, apoi într-un turn de neuitat din cetate
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate