poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-12-12 | |
Trăiesc într-o barieră de corali, unde deplinul îmi pare
acasă adică locul unde-i lumină când totul împrejur piere într-o beznă adăpostindu-mă de gropi ale trecutului, unde rechini tot vin necontenit, neobosiți, flămânzi și furioși, tot dând târcoale, când amintirea și durerea se confundă într-o scoică cu o privire unică curgând printre țărmuri, maree și stele. Mi-a crescut o membrană pe inimă, ca o rană, pentru a pricepe orice fărâmă de viu, din fiece poveste, mai nouă sau veche, de aici sau de departe. Descifrez totul ca pe o unică pulsație, dintr-o matriță pierdută a astrelor, fiecare poem mă duce în lumi diferite ce-au fost, sunt sau vor fi, când le deslușesc pe toate împreună transformându-mă în durere și dor. Și-așa mă ascult în liniște devenind un stetoscop pentru stele. Mereu îmi alung sufletul peste tot, iar el vine neștiut înapoi, aducând fapte, ritualuri sau întâmplări. Le transformă în clipele unei zile obișnuite din confuza lui viață. Și oriunde aș merge, merg către mine, trimițând neliniștea către stele, în speranța că ele într-o zi vor licări eternitatea din noi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate