Atinge-mă cu pacea, ce mi-a rămas doar mie,
Glasul de iubire, s-a stins, pe unde ești?
În lumea asta moartă, dă-mi doar o viață vie,
Te-am căutat prea mult, pe unde rătăcești?

...........................................

Mai vino încă o dată, desprinde te din vise
Călătorești prea mult, aici și nicăieri.
Ia trenul de la nouă și zilele omise
Și hai la mine-n viață să ne iubim ca ieri.

Mă doare sărutarea, semnul de bun rămas
Al buzelor cărnoase sculptate-n primăveri.
Te-ai dus de lângă mine și n-am vrut să te las,
Acum am sufletul în toamnă și-n minte doar păreri.