poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-09-29 | |
Cuprinde-mă în alb, cuprinde-mă în negru!
Ca între orizonturi îți risipește din curcubeu În chipul meu vederea ne-vederii. De-acolo voi privi, ca Sfinxul prin nisipuri, spre apele uitării care ne spală moartea cu care ne-am cuprins în ziua învierii. Îmbrățișarea ta, ca munții și ca marea, înfluviidu-mi gândul din brațele cu care mă prinzi spre a mă ține în golul devenirii, se va preface-n umbra care mi se va întinde cu cât îndepărtată lumina ta apune rotită-n calcule și noduri. Și nimeni nu va ști c-am fost cuprins de-a tale margini nesfârșite! Poate doar întâmplarea altoită vieții, ca o liană se va mai agăța spre a atinge prin trupuri moarte lumina încoronată, pădurea seculară cu amintiri de stea. Poate! Dar albul ca negrul și negrul Ca alb îmi vor deveni răsărit între culori. Cuprinde-mă, te rog, în a lor devenire! Fii risipire cu care mi te dărui în nuanțe! Aromă ce distinge nimicul întregului!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate