Mereu am fost un teribilist
Întotdeauna înainte maratonist
Pentru că știam ce e iubirea
Cunoșteam și despărțirea
Aveam sentimente de viață
Simți că trăiești de dimineață
Și după ce ziua muncești onești
Seara meriți să te odihnești
Ce bine era cu tine alături
Așa de viață nu te saturi
Niciodată n-am simțit preaplin
Dar mulțumit ca și cerul senin
Unde am greșit îndrept, revin
O să mă iubiți preamult, revin
O să mă iubiți preamult, vă previn
Și apoi într-oclipă de luciditate
Încercuiam despresurat din facultate
Amintiri numele nu-l spun
Îi ziceam ea, eu nebunul român
Ea m-a învățat comportamentul
Când iubit deveneam subiectul