poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-09-10 | |
Mare, de ți-aș fi eu cerul azuriu de peste zi,
Orizontul, două inimi pe vecie le-ar uni De-aș fi noapte-aș lăsa luna să coboare mai târziu Să-ți recite poezia, pe care-n suflet ți-o scriu. De-aș fi râu, aș brăzda muntii, către tine m-aș grăbi Și apoi, prin contopire, val de-al tău aș deveni! De-aș fi vântul care suflă peste vastitatea ta La oricare adiere, apele ți-aș mângâia. De-aș fi pescăruș deasupră-ți, aș preface-n timp ce zbor Infinitul tău albastru-n infinitul meu amor Spuma pe creastă de valuri, aripile mi-ar stropi Și-aș găsi în tine însăți, însuși sensul meu de-a fi. An de an, mrejele tale mă atrag amețitor, Să înfrunt, precum Ulise, cântecul sirenelor Ele s-ar preface-n piatră iar eu aș pluti în larg Tot la fel precum Ulise, strâns cu lanțuri de catarg. Mare, de-aș fi al tău zbucium, ți-aș mai ușura din chin Și cu acuarele-albastre mi-aș picta propriul destin, De-aș fi țărm, aș sta cuminte, valurile să-ți ascult, Marea mea dragoste, Mare, te iubesc nespus de mult!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate